heterosexualitatea (mea)

Am primit in dimineata asta un mail remarcabil de la un baiat (“lindbergM” este nickname-ul folosit de el la mine pe blog) care a si comentat la post-ul meu despre relatia cu un tip gay. Punctul de pornire al acestui mail este revolta adorabila si tipic masculina in fata presupusului meu dezinteres pentru barbatii heterosexuali si heterosexualitate, in general. Sunt intrebata (elegant, frumos, cu tandrete chiar) daca ii consider pe barbatii gay superiori barbatilor heterosexuali, sunt intrebata daca homosexualitatea reprezinta pentru mine o garantie a rafinamentului si inteligentei. Si mi se intampla rar dar acum mi se intampla: zambesc undeva in interior si as face-o si in exterior daca nu mi-as da seama ca este cel mai infect cliseu posibil. Sa zambesti citind un mail si, mai mult decat atat, sa mai si scrii ca zambesti citind un mail. 

Acest tip de revolta imi aminteste de tot ce este mai puternic si mai frumos intr-un barbat heterosexual: dorinta de a-si cunoaste inamicul, dorinta de a afla in ce raport se afla cu acesta si, de ce nu, dorinta de a afla daca-l poate invinge, fie si intr-un fel delicat, subtil, verbal, mental, fara artilerie grea. Mail-ul acestui baiat in combinatie cu o intamplare jumatate hazlie, jumatate ingrijoratoare petrecuta la mine in baie ma face sa trasez clar niste lucruri.

Dar intai sa spun si ce s-a intamplat la mine in baie. Eu am in baie carti, nu reviste. Revistele la noi in baie sunt cartile primite cu ziarul “Cotidianul”, ele sunt o lectura usoara, mai usoara de-atat nu gasim in casa, nicidecum pentru ca suntem cu nasul pe sus ci pentru ca… asa suntem, pur si simplu. Un prieten venit in vizita a citit scurta biografie a lui Hans Christian Andersen in timp ce statea pe buda si, reintors in sufragerie, mi-a povestit-o vadit emotionat. Asa ca am citit-o si eu. Printre multe detalii notabile, era si urmatorul: “A fost ucenicul unui tesator si apoi al unui croitor si in cele din urma a ajuns sa lucreze intr-o fabrica de tigari. Aici a suportat umilintele baietilor mai mari, care-l batjocoreau pentru aerul sau efeminat”. Si m-am gandit imediat in sinea mea: “era homosexual, de-aia imi place atat de mult de cand eram mica, de-aia este scriitorul meu de basme preferat.” M-am oprit dandu-mi seama ca intotdeauna am atribuit homosexualitatii nenumarate virtuti, toate din zona inteligentei rafinate, toate din zona capacitatii de a simti rafinat, de a gandi rafinat. Apoi a venit mail-ul despre care v-am spus deja.

Asadar imi fac un scurt inventar al raportarii mele la homosexualitate si spun de la bun inceput ca nu imi este mai aproape decat heterosexualitatea. Nici vorba. Putine femei din aceasta lume au o admiratie atat de adanca, atat de sincera ca a mea pentru barbatii heterosexuali, pentru felul lor de a trai si de a gandi. Nu atribui rafinamentul exclusiv homosexualilor, nu ii consider doar pe ei capabili de a fi “cu adevarat disperati, cu adevarat indragostiti, cu adevarat pe ganduri, cu adevarat boemi, cu adevarat talentati”, asa cum scrie lindbergM in mail-ul catre mine. Am intalnit in viata mea cativa homosexuali care m-au interesat si care m-au miscat mai ales prin incapacitatea lor de a se adapta si de a se simti in largul lor, incapacitate pe care am avut-o si eu dar pe care o are, evident, aproape orice om inteligent, nu este o consecinta acaparata doar de homosexualitate si imi pare rau ca s-a simtit asta din ceea ce am scris. S-a intamplat sa fiu atrasa de felul in care au suferit, iubit si gandit cativa homosexuali dar asta s-a datorat in primul rand conditiei lor ingrate in aceasta lume ingusta la minte, in aceasta lume adeseori complet stupida, in aceasta lume plina de prosti incorsetati de idei preconcepute. Ce s-a dezvoltat in acest incubator al lipsei de toleranta m-a interesat cel mai mult in privinta oamenilor gay (foarte putin sau chiar deloc in privinta femeilor gay, recunosc, dar nu a fost intentionata lipsa de interes, nu mi-am impus-o nicicum). In aceeasi masura in care m-a interesat si ma intereseaza tot ce se dezvolta ca reactie la orice forma de opresiune, de ingradire si de intoleranta.

Nu consider oamenii gay superiori heterosexualilor si nu am facut asta niciodata. Poate ca tenta (care se rarefiaza pe zi ce trece) de “interzis” care vine odata cu o relatie homosexuala o face sa fie sau sa para mai puternica, mai pasionala, mai chinuita, mai trepidanta decat o relatie heterosexuala. Noua, heterosexualilor ne este permis absolut orice, suntem “oficial” majoritari, stapani, nu avem grija acceptarii publice a orientarii noastre sexuale, nimic nu mai pare interzis, nimic nu mai pare imposibil, suntem atat de stapani pe terenul sexualitatii noastre incat devenim plictisitori uneori. Glumesc putin, exagerez putin dar intelegeti ce vreau sa spun. Pe mine m-au interesat intotdeauna lucrurile care nu sunt acceptate cu usurinta, lucrurile contestate, detestate chiar. M-au interesat intotdeauna oamenii care nu sunt complet impacati cu conditia lor, m-au interesat contorsionarile, dificultatile. Si uneori mi-au parut mult mai multe si mai provocatoare cele din lumea gay. Asta e tot. Nu inseamna ca nu raman in continuare parte hotarata si bucuroasa a lumii heterosexualilor, nu inseamna ca “nu lupt si pentru drepturile lor”, citandu-l din nou pe baiatul care mi-a scris. Nu inseamna ca nu am remarcat si eu cu amuzament incercarile repetate ale celor gay de a “corupe” heterosexuali. Sunt constienta de faptul ca lumea gay are cateodata tendinta de a te acapara cu problema neacceptarii ei in societate si recunosc ca tinzi, ca heterosexual, sa te pui si pe tine macar un pic in lumina reflectoarelor, chiar daca tu esti teoretic acceptat pe deplin de catre societate. Imi dau seama ca uneori iti vine sa “organizezi un mars al heterosexualilor”, asa cum spune lindbergM. Dar deocamdata nu suntem in pozitia in care sa organizam un mars al heterosexualilor asa ca putem folosi confortul propriei noastre sexualitati (macar confortul pozitiei oficiale a orientarii noastre sexuale) pentru a cunoaste fara urma de retinere tot ceea sunt, gandesc si fac cei din lumea gay.

~ de confruntadurerea pe 4 august 2008.