gata, ne-am predat
Va intreb pe voi, ca poate eu mi-am pierdut puterea, discernamantul, mintile: poate cineva sa imi explice de ce trebuie sa vedem un reportaj cu Radu Mazare pipaind sanul enorm si flasc al unei obeze intr-un club in care este si cu fiul sau asa incat acesta din urma “sa inteleaga ce este viata”? Sper ca nu poate sa imi explice nimeni, sper ca sunteti stupefiati, inmarmuriti, mahniti. Nu vreau sa imi explice nimeni chestiile astea, ele sunt inexplicabile. Radu Mazare stand in hamac, Radu Mazare spunandu-ne cum oamenii din tarile cu climat cald sunt mai deschisi decat restul. Radu Mazare chemandu-si mama, timorata, aratand ca si cum ar avea o arma indreptata catre ceafa sau tampla ei, spunand ca Mazare este un fiu bun, un tata bun, un primar bun. Radu Mazare fumand trabuc. Nu, nu fumeaza mult. Un trabuc dimineata, unul la pranz si unul seara. De baut, tot asa. Putin, adica. In cluburi nu sta mult, are treaba a doua zi. Ii strica putin viceprimarul Constantei socotelile si intervine in discutie spunand ca ei se distreaza toata vara si toamna se odihnesc. E fascinant cum intr-un fel sovietico-grotesc jigodiile au inceput sa nu mai aiba nici macar o mica ezitare in a spune ca isi bat joc de noi. Radu Mazare ne arata masinile lui, se plimba prin Constanta un pic, ne spune ca se descurca si cu schimbatorul manual de viteze. Ajunge la primarie si il asteapta acolo o doamna fara dinti cu un copil in brate. De obicei sunt cam cincisprezece oameni in asteptarea audientelor, ne spune el. Dar astazi e bun si cazul asta. Daca tot e televiziunea prezenta, il rezolvam. Din pacate, doamna cu copilul nu intelege ca trebuie sa stea doar cat isi face Mazare show-ul, ea incepe sa-i povesteasca pe bune ce i s-a intamplat. Mazare are o fata exasperata, stramba din nas, nu poate sa joace teatru mai mult de cateva secunde, rabdarea ii este intinsa la maximum. Are niste fete asistente, doua fete asa cum numai la noi mai vezi. Nici nu vreau sa le descriu, ca nu are rost. Fete si-atat. Infipte. Il mai vedem pe Radu Mazare cu o palarie. Cam din trei in trei fraze ne spune ca este inadmisibil ca Basescu a pus procurorii pe urmele lui. Dar el a iesit invingator. Nu l-a atins nimeni, nu l-a atins nimic. Ii plac fetele tinere, “cui nu-i plac?”, orice barbat isi lasa sotia de 40 de ani pentru secretara de 18. Ii vedem si niste prieteni, tot niste lepre, ca si el. Il vedem si pe fratele lui, un imbecil ranjind. Stapan peste toate cele.
Faptul ca exista nenorociti nu este o noutate, faptul ca batjocura este infinita la noi in tara iar nu este cine stie ce noutate. Relativ nou este apetitul de nepotolit al televiziunilor de a face reportaje la comanda fara absolut nici o urma de remuscare, fara o minima incercare de a-si camufla prostituarea. Cum sa va spun eu? Cand rusii au invadat Cehoslovacia, ceea ce i-a socat pe cehoslovaci atunci nu a fost doar ideea invaziei in sine ci setea, ura, mojicia cu care au facut-o rusii. Eu stiu ca suntem calcati in picioare de catre mici sau mari nemernici in fiecare secunda dar nu s-ar putea sa nu suportam o umilinta dubla? Nu s-ar putea sa fim calcati in picioare fara sa ni se puna zilnic filmul calcarii noastre in picioare? Suntem oameni destepti, ne-am prins, gata, e destul, nu trebuie sa ni se si scuipe in fata. Gata, am cedat, ne-am predat, putem sa ne continuam acum viata marunta, de cacat fara sa ni se aminteasca zilnic ca nu avem absolut nici o putere?




Nu stiu pe ce post ai vazut hidosenia cu pricina, dar nu ne-am predat, nu toti. Mai sunt cetateni care in naivitatea lor cred ca, inca, bunul simt, decenta si respectul sunt valori care trebuie respectate. Iar acel derbedeu venerat de orasul Constanta merita tot ce-i doresc, pacat de copilul lui.
Dan Selaru a spus asta la 20 iulie 2008 la 5:38 am
E bine de stiut ca mai exista oameni care nu s-au predat. Foarte frumos si potrivit spus: “un derbedeu venerat de orasul Constanta”.
confruntadurerea a spus asta la 20 iulie 2008 la 4:17 pm
Stii ce e important?! Ca, desi el crede altceva, daca l-ai avea in fata ta n-ai da doi bani pe el. Asta-i tot.
alin farcas a spus asta la 20 iulie 2008 la 5:19 pm
Merci, plecand de la postul tau azi de la 4 dimineata am vazut toate cele trei parti din Godfather. E fara crime ce traim noi, platim taxa de protectie prin intermediul statului.
Dan Selaru a spus asta la 20 iulie 2008 la 7:09 pm
@Alin: Fara indoiala, asta este important. “Asta-i tot” cum ferm si limpede spui tu.
@Dan: stii ca si eu tot la “Godfather” m-am gandit cand am vazut reportajul?
confruntadurerea a spus asta la 22 iulie 2008 la 2:17 am
Stiu ca incalca orice eticheta si STAI ca nici nu vreau sa o incalc, eu spun doar ce imi trece prin cap acum: nu reusesc sa iti fac un portret… da, da, stiu, nu despre asta este vorba ci despre anonimitate respectata macar acolo unde bloggerul isi doreste asta dar de fiecare data cand citesc ce scrii, nu ma pot abtine sa mi te imaginez… Oops, asta a sunat de-a dreptul nasol, de phone sex si alte lucruri de tot cacaoul din lume. Ce vreau eu sa spun este ca nu imi vine sa cred ca esti femeie si ca, daca esti, fie ai suferit ceva atat de sinistru incat nu te mai misca nimic, fie esti o tipa rece si stapana pe ea din nasterea (asta m-ar indispune, mai ales la cat de varza sunt eu). Nu vreau sa ma comport ca cel mai mare dobitoc al tarii, Europei SI Americii dar imi poti scrie aici sau direct la mine pe mail ce iti place si ce nu iti place, asa, in doar cateva cuvinte? Ma intereseaza mai ales ce iti place si ce te face sa fii fericita. Bai, frate, frate, frate, a iesit ceva destul de libidinos dar eu IMI VREAU RASPUNSURILE
Vostok a spus asta la 22 iulie 2008 la 6:20 am
Fata… sa-i dai omului raspunsurile, auzi?! Pe mine m-a convins!
alin farcas a spus asta la 22 iulie 2008 la 3:52 pm
@Vostok: nu am suferit nimic sinistru si pe cuvantul meu ca nu sunt stapana pe mine. Si nici rece. Dar nici nu sunt genul de tipa derutata, romantica, neinteleasa, “asteptand sa fie descoperita”, nu am genul asta de feminitate.
Nu imi plac o multime de chestii, asta ti-ai dat si tu seama. Nu imi plac femeile agatatoare, pisaloage, care nu sunt in stare sa rezolve o situatie fara sa sune un barbat, nu imi plac femeile pudice care confunda romantismul cu sexul si care asteapta sa fie vesnic cautate in fund (la figurat), nu imi plac toanele, nu imi plac prefacutii, nu imi plac parvenitii intelectual, nu imi plac oamenii care folosesc cuvinte fara sa le stie exact intelesul. Nu suport discutiile de complezenta si nici nu sunt buna la ele. Nu imi plac relatiile fara pasiune din aia dementa, prefer cateva urlete (o data pe an, nu foarte des) in locul unei relatii caldute cu zambete, ciupituri si diminutive. Nu imi place sa imi faca cineva program, ma revolt urat de tot si imi fac ambitia sa nu il respect. Nu imi place feminismul, nu imi place treaba cu egalitatea intre sexe. Mie mi se pare misto sa recunosti barbatul ca pe o forta careia sa i te supui cumva, candva, undeva macar. Consider barbatii superiori femeilor si asta ma face sa nu fiu deloc iubita de femei. Gata cu ce nu imi place, daca imi mai vine ceva in minte, scriu.
Ce imi place: imi plac oamenii care nu intra in panica intr-o situatie limita, imi plac glumele misto atunci cand lumea crede ca nu e de glumit, imi place atitudinea relaxata in fata mortii, imi plac foarte mult barbatii buni profesional nu facaturile gen manager in corporatii, imi plac masinile, imi plac oamenii care spun direct ce cred, imi place sa fiu vesnic stapana pe corpul meu, nu suport sa fiu vulnerabila fizic, pana si cand am febra mare, eu ies afara. Nu suport sa stau in pat. Stai, ca asta e din prima categorie. Fac ce fac si ajung iar la ce nu imi place. Cel mai tare si mai tare imi place sa merg la concerte rock. Ma simt foarte bine in bezna acolo, cu toata lumea cantand sau tacand intr-o stare ca lumea. Asta imi place cel mai mult. Si imi place sa observ, fara sa ma bag, ce face tipul de langa mine, imi place sa-l vad lucrand sau citind sau facand ceva ce nu ma implica. Sa stiu ca as putea sa fac ceva cu el dar sa mai aman si doar sa ma uit la el.
Tu sa ma mai intrebi si eu iti raspund. Sigur am omis o multime de chestii si sigur am luat-o pe langa asa ca tu pune-mi intrebari, daca mai sunt chestii de intrebat.
Cat despre a fi varza, eu am mai multa incredere in oamenii care spun ca sunt varza decat in cei care spun ca viata lor merge neted si ca au gasit linistea. Oricum, daca o gasesti, nu cred ca spui ca ai gasit-o. Mie deocamdata linistea imi pare foarte indepartata si nu regret ca este asa.
@Alin: ca intotdeauna, mi-a placut la nebunie cum mi-ai vorbit/scris.
confruntadurerea a spus asta la 22 iulie 2008 la 7:16 pm
Ce-mi faci tu mie, ce-mi faci tu mie…
Lasand mistoul undeva in urma, vreau sa iti spun ca esti tare. As vrea sa spun “frateeee” dar nu e frumos. Pe bune, esti tare, ce sa ne mai ascundem dupa cires sau alti copaci? Ma asteptam eu la un raspuns da’ nici chiar asa. Imi place cum te raportezi la barbati, banuiam eu ceva adica nu te-am simtit deloc feminista, deloc dornica de cautari in fund si de asteptari pentru a fi descoperita.
O intrebare, daca imi mai permiteti: ce vrei tu sa te faci cand o sa fii mare? Nu pe bune acuma, ce vrei tu sa devii, ce astepti de la tine?
Vostok a spus asta la 23 iulie 2008 la 6:28 am
Nu astept absolut nimic de la mine. Nu intr-un fel pesimist ci intr-un fel care sa-mi permita sa ma apropii firesc de adevar, oricat de banal si siropos ar suna asta. Nu imi propun absolut nimic. La un moment dat, la fel ca toata lumea, vreau sa ma retrag undeva la mare si sa vad oameni doar cand hotarasc eu.
Singurul lucru pe care-l astept de la mine este sa iubesc cativa oameni neconditionat. Atat.
A, era sa uit: as vrea sa am bani foarte multi. Cred ca banii iti dau foarte multa libertate, in pofida cliseului “banii nu aduc fericirea”. Nu, evident ca nu o aduc dar sunt o buna premisa pentru inceperea linistirii in viata.
confruntadurerea a spus asta la 23 iulie 2008 la 8:37 pm