Obama nu este sclavul meu
Lumea are nevoie de un conflict ca lumea, de un conflict sanatos. Lipsa unei rabufniri face mult rau – si nu ma refer la un razboi, nu asta vreau cu toate ca cele “in derulare” nu ma satisfac, nu sunt mandra de ele in sensul ca sunt ca un preludiu prea lung, un preludiu nereusit facut pe sub plapuma, cu multe gesturi de-o marlanie teribila. Barack Obama este (pe langa calitatea centrala, esentiala de a fi democrat) un bun prilej de conflict. Un conflict in care lumea sa-si dea arama pe fata.
Pe scurt, observ ca lumea nu prea inghite negrii. Nici macar acum. Pe lung, observ ca lumea este inchistata, plina de ura, plina de rasism, incorecta pana-n maduva oaselor, disperata ca de data asta democratii au pus la bataie doua “rele”, o femeie si un negru. Asadar, prea departe nu am ajuns si e bine ca asta sa devina oficial, asa incat sa nu ne mai pacalim in talk-show-uri si in conversatii. Ii tin toti pumnii pe care-i pot strange lui Obama. Nu doar pentru ca republicanii nu trebuie sa castige, nu doar pentru ca am tinut, evident, intotdeauna cu democratii, nu pentru ca este un tip inteligent si puternic ci pentru ca este ghimpele, cuiul care sta in coasta fiecarui ipocrit, fiecarui invechit, fiecarui om greoi in avansare. Iar candidatura lui face asemenea valuri, trezeste atatia monstri dupa o lunga hibernare, scoate tot ce este ascuns in fiecare om presupus civilizat incat numai pentru asta si il pot declara cea mai interesanta candidatura din ultimii ani. Castigul lui nu ar mai avea mare legatura cu politica americana ci ar dovedi ca am reusit sa depasim niste atitudini monstruoase. Castigul lui ar insemna ca am reusit sa intelegem niste lucruri. Mai exact, ar insemna ca am invatat sa nu ne mai impiedicam de niste lucruri.
O studenta new-yorkeza vrea sa dea in judecata un designer pentru ca a fost asaltata pe strada in ziua in care purta unul din tricourile create de el. Studenta a cumparat o bluza de 69$ pe care scria “Obama is my slave” iar niste tinere au acostat-o pe strada, impingand-o si scuipand-o. Studenta da in judecata designer-ul. Iar acesta din urma, israelian fiind, spune ca multi oameni se gandesc la Obama ca la un sclav si ca America nu este pregatita pentru un presedinte negru. Ce are el cu Obama? Designer-ul a cazut in plasa ridicola care sustine ideea ca Obama este musulman. In acelasi timp il aseamana cu Hitler. Nu, nu il deranjeaza ca este negru. Asta este singura chestie care ii place la Obama dat fiind ca aceasta calitate are sanse de a deschide oportunitati si altor minoritati.
Aceasta este povestea care m-a facut sa va spun ce cred eu despre Barack Obama si, mult mai important, asta este o poveste care arata foarte clar cat de prost stam pe toate planurile.
~ de confruntadurerea pe 19 iulie 2008.
Postat in emancipare
Etichete: avansare, Barrack Obama, calitate, candidatura, civilizat, conflict, designer, hibernare, Hitler, incorecta, ipocrit, minoritati, monstri, musulman, negri, preludiu, razboi, ura



Lasă un Răspuns