barbatii trebuie sa gateasca
Eu nu gatesc. Nu am invatat, nu tin sa invat, gatesc cate ceva de placere o data sau de doua ori pe an, imi iese pentru ca sunt un om atent si constiincios care nu gateste decat cand este intr-o dispozitie foarte buna. In rest, prefer sa imi gateasca barbatii. Nu cred ca se va schimba asta.
Macar pentru a razbuna toti anii in care mama gatea venind obosita de la scoala. Ma asez imbracata frumos pe un scaun, il privesc pe cel care gateste, il fac sa rada, vorbim, flirtam, ii admir indemanarea fara sa pun intrebari tampite, imi astept mancarea. Consider ca sunt mult mai de folos ca femeie calma, eleganta, parfumata, senzuala, dornica de a face sex cu cel care imi gateste. Nu ca femeie care are obligativitatea de a-si astepta barbatul cu masa pusa. Obosita, nefardata, imbracata doar comod, poate prea comod. Consider ca am intrebari mult mai grele in minte decat “am destul ulei?” sau “am destula faina?”. Sunt o bestie, ce mai. Amicele imi asteapta “caderea”, considera asta un moft, le irita felul meu de a ma raporta la gatit. Barbatii stiu deja: de la mine nu vor primi niciodata ceva gatit. Culmea e ca ma respecta si ca ii “intrig” (de obicei asta este spus pe un ton libidinos) mult mai mult decat reusesc sa o faca fetele gospodine.
Puneti-va barbatii sa gateasca foarte des, puneti-le responsabilitatea asta pe umeri, insotindu-i aratoase si vesele, fara transpiratie pe frunte si haine de casa si fara graba ca se aseaza lumea la masa iar mancarea nu e gata. Barbatii sunt excelenti ca bucatari iar voi, femeile, va veti simti femei, nu niste slugi cu datoria de a va hrani barbatul cand vine de la munca. El va fi cel nevoit sa va hraneasca atunci cand veniti de la munca sau cand vine el de la munca. O sa asteptati, nici o problema, daca merita mancarea. Sau macar vor avea obligativitatea de a se hrani singuri. Schimbati rolul, fie si fortat, ca sa nu mai fie de la sine inteleasa ideea ca “datoria femeii este sa gateasca”. Nu. Este si datoria barbatilor sa gateasca. Cel putin in aceeasi masura ca si femeile. Sper ca Fursecul Mecanic e barbat.
Imi place ce ai scris, am citit si celelalte posturi de pe blogul tau. M-ar onora sa-mi permiti sa-ti trimit din primele fursecuri. Daca esti de acord, scrie-mi te rog mail cu adresa ta postala.
fursecul mecanic a spus asta la 29 mai 2008 la 3:29 pm
Iti multumesc, Fursecule Mecanic. Initiativa ta e foarte misto. Blog-ul tau este deja printre preferatele mele, o sa-l urmaresc zilnic. Imediat iti voi scrie mail cu adresa mea postala.
confruntadurerea a spus asta la 29 mai 2008 la 3:50 pm
Am observat si eu acelasi lucru. Femeile tind sa aiba un aer industrial in bucatarie. Transpira, se uritesc, sinii li se lasa pe sub furoul rupt si patat de grasime iar oalele pe care le folosesc sint intotdeauna prea mari. Bucataria e mereu plina de aburi si afli ce gatesc, imediat cum intri pe scara blocului sau chiar de la coltul strazii. Si apoi bigudiurile….N-are niciodata tot ce-i trebuie si rezultatul e mediocru in cele mai fericite cazuri.
Nu stiu insa, citi barbati stau sa gateasca in timp ce au linga ei o femeie sexy care mai e si parfumata. Dupa experienta mea, se sare peste cina in cazul asta.
Bizaar a spus asta la 8 septembrie 2008 la 8:30 pm
@Bizaar: nu am inteles niciodata de ce femeile reusesc sa transforme intr-o corvoada gatitul si de ce se comporta ca si cum ar face un mare efort, un mare sacrificiu, de cele mai multe ori implicand transpiratie si exasperare. “Aer industrial”. Perfect spus. Se duce naibii toata frumusetea gatitului. Si sa stii ca am invatat de la un barbat foarte talentat la gatit ca nimic nu e atat de greu incat sa te faca sa oftezi si sa transpiri la gatit.
confruntadurerea a spus asta la 9 septembrie 2008 la 6:21 am